Recenzie: Hoțul de cărți de Markus Zusak

Descriere:
Este anul 1939. Germania nazista. Tara îsi tine rasuflarea. Moartea nu a avut niciodata mai mult de lucru, si va deveni chiar mai ocupata. Liesel Meminger si fratele ei mai mic sunt dusi de catre mama lor sa locuiasca cu o familie sociala în afara orasului München. Tatal lui Liesel a fost dus departe sub soapta unui singur cuvânt nefamiliar – Kommunist -, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul calatoriei, Moartea îi face o vizita baietelului si o observa pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lânga mormântul fratelui ei, viata lui Liesel se schimba atunci când ea ridica un singur obiect, ascuns partial în zapada. Este Manualul Groparului, lasat acolo din greseala, si este prima ei carte furata. Astfel începe o poveste despre dragostea de carti si de cuvinte, pe masura ce Liesel învata sa citeasca cu ajutorul tatalui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura carti de la incendierile de carti organizate de nazisti, din biblioteca sotiei primarului, si de oriunde le mai putea gasi. Hotul de carti este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitura superb maiestrita si arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a daruit una dintre cele mai durabile povesti ale timpurilor noastre.

1

Despre autor:
Tânăr, talentat şi sensibil, Markus a crescut ascultând poveşti despre Germania Nazistă, despre masacrul din Munich, despre evreii care erau transportaţi prin oraşul natal al mamei sale, în drum spre lagărul de concentrare Dachau. S-a născut în Sydney, Australia, unde şi locuieşte împreună cu soţia sa şi cu cei doi copii.
Până în prezent a publicat cinci cărţi, toate primind premii şi fiind extrem de apreciate. Primul său roman, “The Underdog“, a fost publicat în 1999, la şapte ani după ce l-a scris, al doilea şi al treilea, “Fighting Ruben Wolfe“ şi “When dogs cry” în 2001, al patrulea, “The Messenger“, publicat în 2002, a primit premiul CBC Book of the Year şi SW Premier’s Literary în 2003. În 2005 a fost publicat “The Book Thief“, tradus în peste 30 de limbi. Următorul roman care urmează a fi publicat se numeşte “Bridge of Clay”.

1

Parerea mea:
Hotul de carti (Liesel Meminger) este o fetita draguta si ambitioasa care isi doreste din rasputeri sa evolueze, avand o dragoste profunda pentru literatura. Viata ei incepe de la foarte rau si merge la si mai rau. Eroina romanului are o poveste de viata foarte trista: isi vede fratele mai mic dandu-si ultima suflare intr-un tren din cauza frigului, ramane orfana intrucat parintii ei sunt ucisi de catre comunisti. Ramasa singura pe lume, Liesel este adoptata de familia Huberman (Hans si Rosa) din Molching care o vor indragi pe parcurs.

Prima carte furata este Manualul groparului (un ghid care ii ajuta pe groparii incepatori) , cea de pe care eroina romanului va invata sa citeasca, ajutata de Hnas (papa).
Actiunea romanului are loc intr-o Germanie nazista, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondia. Un mare plus penteu aceasta carte este fatul ca naratorul este insusi moartea, cea care povesteste la persoana I nu numai despre hotul de carti ci si de modul in care lua sufletele evreilor. Tot ea povesteste ca acea perioada a fost cea mai aglomerata din viata ei.

1

La scoala Liesel este vazuta ca un copil slab, caruia ii sunt aplicate in mod regulat corectii. Rosa(spalatoreasa) este destul de dura cu ea si o pune sa o ajute la treburile casnice si la adunatul rufelor, insa are o inima de aur. Ruby Steincer este cel mai bun prieten al lui Liesel ce o insoteste la livraturl rufelor, furatul cartilor si a merelor. El este tanarul de care se indragosteste eroina noastra. Acesta salveaza din apa o carte pe care i-o daruieste si a inventat chiar si un joc special “Provoac-o pe Liesel sa te sarute”.

Momentul in care Liesel ii livreaza rufele doamnei primar si vede pentru prima data o biblioteca imensa plina cu carti este foarte emotionant. Acesta este locul din care tanara se aprovizioneaza pe furis cu carti, intrand pe fereastra lasata intentionat intredeschisa pentru hotul devorator de carti.
Max Vandengbur este un evreu ascuns in beci de catre Hans Huberman. La randul lui se indragosteste de Liesel si ii ofera doua carti scrise de el in pivnita. Este macinat de gandul ca nu merita sa traiasca pentru ca este evreu si poarta o lupta imaginara cu Hitler.

1

Finalul romanului va las pe voi sa il descoperiti insa, trebuie neaparat sa va spun ultima fraza a cartii: “Sunt bantuita de oameni.”
Trebuie neaparat sa cititi aceasta carte! Personajele sunt senzationale, perspectiva narativa este neobisnuita, iar inocenta si dorinta de lectura a tinerei hoate te vor captiva pe loc. Marcus Zusak este genial.

Citate:

“Orice moarte are o inima.”

“Daca moartea spune o poveste, chiar trebuie s-o asculti.”

“Nu sunt violenta. Nu sunt razbunatoare. Sunt doar un rezultat.”

“Moartea e un fenomen simplu in natura, numai oamenii il fac inspaimantator.”

“Am urat cuvintele si le-am iubit si sper ca le-am oranduit bine.”

“Erau oameni peste tot pe strada din oraş, dar străinul nu ar fi putut fi mai singur nici dacă strada ar fi fost goală.”

Trailerul cărtii:

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s