De vorbă cu autoarea Natașa Alina Culea

Spune-ne, mai întâi, ceva despre tine. Ceva ce cititorii ar trebui să ştie despre autoarea volumelor „Marat. Iubirea are spini” și „Natașa, bărbații și psihanalistul”.
Tare mi-ar fi plăcut să știu ce vor cititorii să afle despre mine, nu țin deloc să îi plictisesc cu detalii monotone. Aș vrea să știe că scriu pentru ei, indiferent de subiectul pe care îl voi aborda într-o carte, tot ceea ce îmi doresc este să le dăruiesc ceva, fie că vorbim de încredere în viață, încredere în iubire, o stare de spirit mai bună, niște întrebări pe care le-au ocolit până acum și se cer validate… Scriu lejer, pe înțelesul tuturor, pentru că nu mă interesează să epatez prin formă, dar mă interesează să ajung nemijlocit la cititor, cu un zâmbet, nu cu o încruntare. De aceea prefer să amuz, dar nu vă lăsați păcăliți de asta, în spatele cuvintelor sunt înțelesuri, desigur scrise cu o mănușă de catifea, eventual roz.

La ce vârstă ai descoperit pasiunea pentru scris şi cine te-a încurajat prima dată că ai talent în acest domeniu?
Nu am fost un geniu care la cinci ani scria poeme, nici pe departe. Am scris poezii în adolescență. Scriam foarte ușor și repede, asta este ceea ce am observat atunci, dar nu m-am gândit serios să îmi fac o carieră din asta. Abia după 30 de ani, o succesiune de evenimente mi-au impus o nouă perspectivă a lucrurilor, una mult mai amplă și mai în concordanță cu mine însămi. Da, mereu m-au plăcut profesorii de lb română, dl Ion Diaconu (profesorul de literatura română din liceu) m-a inclus într-un cenaclu literar și m-a încurajat să scriu, ceea ce am și făcut, luând un premiu național pentru poezie. Prefer să scriu proză, chiar dacă din când în când scriu și poezii pe care le public pe blog. Sunt persoane care spun că romanele mele seamănă cu niște poezii foarte lungi, în proză. Sunt mândră de comparație, cine nu-l iubește pe Pushkin? – mă vor ierta cititorii pentru paralela cu un scriitor-geniu.

Ce cărţi ţi-au schimbat viziunea despre viaţă? Nouă ce ne recomanzi?
Îmi plac foarte mulți autori, nu neapărat câteva cărți anume, cel mai mult apreciez ușurința de a scrie, joaca aceasta de-a cuvintele și profunzimea cu care sondează sufletul omului. I-aș enumera pe O. Wilde, F. Dostoievski, L. Tolstoi, I. Turghenev, A. Cehov, Molière, C. Dickens, G. Călinescu, C. Petrescu, M. Drumeș, Guy de Maupassant, E. Zola, L. Bromfield, E. Poe, H. de Balzac, J. Austen…, sunt foarte mulți autori și foarte multe cărți minunate.

Când scrii? Ai capacitatea să aşezi în orice moment rânduri pe hârtie sau ai momente de maximă inspiraţie când scrii?
Da, pot scrie oricând, cu câteva condiții, să pot să ascult muzică și să nu fiu praștie de oboseală.

Ai un scriitor pe care îl consideri un model?
Nu. Iau de la fiecare ceea ce îmi place. Ca și credința, cred în Dumnezeu, dar nu am o religie anume. Prefer esența, interpretării.

2-2

Care personaj îţi este cel mai drag dintre cele pe care le-ai creat?
Toate personajele îmi sunt dragi, dar Sofia, personajul celui de-al treilea roman, ocupă un loc aparte în mintea mea. Îmi place complexitatea ei, dârzenia, sensibilitatea ei incredibilă. Iubesc ceea ce am creat, asemenea lui Pygmalion.
A fost amuzant personajul Craig Mason din romanul „Marat”. Mă enerva îngrozitor pe măsură ce îl conturam, îmi venea să arunc cu laptopul după el.
Undeva, într-o lume a imaginației, personajele mele sunt la fel de vii ca cei întâlniți în viața reală.

Cărui segment de public îi recomanzi volumele tale?
Romanul „Marat. Iubirea are spini” poate fi citit de către oricine. „Natașa, bărbații și psihanalistul” poate cere un peste 18 ani, la fel ca și „Lupii trecutului. Sofia”. Poate că „Marat” este mai pe placul femeilor decât al bărbaților deoarece este o carte preponderent romantică, însă tocmai asta ar trebui să determine bărbații să o citească, vor afla cum văd femeile bărbatul care le-ar răscoli mintea și sufletul. Primul roman este oarecum educativ, clarifică unele necunoscute legate de interacțiunea contemporană bărbat-femeie. „Lupii trecutului” este romanul meu de maturitate, echilibrând ideea cu forma, personajele sunt mult mai migălos construite, îl recomand celor mai pretențioși cititori.

Ce ai simţit când ţi-ai văzut pentru prima dată cartea pe rafturi?
Nu am avut timp să mă gândesc la asta, când vin în România sunt mereu pe fugă și nu știu ce să fac mai întâi. Mi-am văzut cărțile la librăria M. Eminescu din București doar pentru câteva secunde, din păcate. Am nevoie de mai mult timp pentru a procesa o emoție, un selfie printre rafturi, mai narcisic așa…

e-usor-sa-te-iubesc

Pregăteşti ceva în continuare? La ce se pot aștepta fanii?
Da, cel de-al treilea roman este aproape gata. Probabil că va fi lansat undeva prin lunile iunie-iulie. Prima lansare va fi în Chișinău, asta este deja stabilită. Abia aștept! O altă noutate va fi traducerea acestui ultim roman în lb engleză și lansat pe Amazon. Și primele două cărți sunt pe Amazon și Ebay, dar în lb română, deocamdată. Mă gândesc să iau o pauză după al treilea roman, adică asta vreau, dar nu depinde numai de mine. Fiecare carte are personalitatea ei, se cere scrisă dacă a sosit momentul.

Care este gândul care te ajută să mergi mai departe în momentele dificile, ce te inspiră să lupți în continuare pentru literatură?
Bună întrebare! Nu este întotdeauna ușor să scrii într-o piață de carte dominată de confuzie și de marketing personal, dar ceea ce mă motivează cu adevărat sunt mesajele pe care le primesc de la cititorii cărților, mesaje care mă inundă cu entuziasm și apreciere, aproape că le resimt intensitatea la nivel fizic. Datorită cărților am cunoscut oameni extraordinari, mă simt ca și cum mi-aș fi mărit familia de 501 de ori. Îi iubesc pe toți și le mulțumesc pentru mesajele pe care mi le-au scris și părticica din suflet pe care au ales să o împărtășească cu mine.

want-to-kiss-you-now-badly

Au existat persoane care te-au descurajat, spunându-ți că nu vei reuși să scrii o carte? Dacă da, cum ai trecut peste aceste piedici?
Da, au existat. Se știe că în România nu se fac bani din cărți, decât dacă ești o persoană deja faimoasă, dacă ești de mult timp în domeniu sau dacă ai bani de investit în PR, așa că este justificat pentru cineva să se întrebe de ce ar investi un autor energie și timp în cărți? Atunci când ești cu adevărat pasionat de comunicare și de interacțiune cu oamenii, toate aceste lucruri nu contează, ai face-o oricum și în orice condiții. Mai sunt și persoane care rănesc doar pentru că au reprimări adânci, înțelegând asta, nu vreau să adaug mai mult conflict luptei din ei, așa că nu răspund provocărilor. Resimt scrisul ca fiind parte din mine, așa că nu voi nega ceea ce sunt.

Care este cea mai mare minciună pe care ai spus-o vreodată?
Hmm… Mint foarte rar, cazul trebuie să fie cu adevărat grav. Nu-mi place să mint pentru că nu este nevoie, dacă nu vreau să spun ceva, ocolesc subiectul și-atât. Sunt vinovată de minciuni mici, de ex. dacă sunt întrebată direct „Îți place cum îmi stă cu noul look?” Atunci mint, ce să fac? Adevărul este esențial, dar nu cu prețul suferinței cuiva.

Care este cea mai mare frică a ta?
Mi-e frică de păianjeni și de apă. Culmea este că îmi plac și păianjenii și apa. Și păianjenii de apă.

e-usor-sa-te-iubesc

Ce talente secrete ai?
Unii spun că cel mai mare talentul al meu este să cheltuiesc bani, dar să nu ascultăm răutăcioșii; știu să gătesc destul de bine mâncare vegană, deși o prefer gata făcută de altcineva; sunt acreditată ca instructoare de yoga și pilates de către Centrul de Yogilates din New York și Organizația de Sport din Sofia; mi se spune des că după ce stau în preajma cuiva, persoana respectivă se simte mult mai optimistă, sau o scot destul de ușor dintr-o stare negativă, asta atunci când nu sunt eu însămi într-o stare negativă, altfel, Dumnezeu cu mila!

Dacă cineva ar scrie o biografie despre tine, care crezi că ar trebui să fie titlul?
Lupii Natașei.

Ai vreun mesaj pentru alți scriitori care vor să-și vadă opera pe hârtie de tipar?
• Să se întrebe în modul cel mai sincer mod cu putință: de ce vreau asta?
• Să nu renunțe.
• Să se perfecționeze în permanență.

Ce le-ai transmite tinerilor cititori ai acestui site şi totodată, ce le-ai transmite celor care ţi-au citit sau îţi vor citi romanele?
Cititorilor vreau să le mulțumesc că există, că sunt doritori să învețe ceva nou. Am încredere în ei și în schimbarea pe care o vor aduce. Le-aș scrie ca pe spatele unei fotografii vechi: „Nu o uita pe a ta, Natașa Alina Culea”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s